marți, 15 octombrie 2013

Politica, moda si divortul.



In politica e precum in moda, trendul revine iar divorturile sunt ciclice.

Cuplul magic Ponta - Antonescu divorteaza. Sunt ferm convins.

Am compus acum ceva timp o poezioara simpatica, in contextul problemelor existentiale ale lui Solomon, si care suna cam asa:


Sa te prind, sa te omor,
Sa te bat la curu' gol,
De-ai sa vii la noi in "sat"
Te-omor ca pe un rahat,

Dar sa nu vii pe la noi,
Ca n-am baschetii cei noi,
Si mi-e frica daca vii
Nene de la "sri".


Ii gasiti voi aplicabilitatea si in contextul actual.




miercuri, 4 iulie 2012

Am pus-o.

Ce-mi mai place politica ultimei perioade. Inca nu stiu momentul in care o sa pun si virgulele de rigoare pe cuvantul potrivit, insa momentan e amuzament. Niste indivizi, pe care-i credeam cerebrali, de aproximativ doua luni, nu fac altceva decat sa faca orice altceva. Scuzati-mi expresia, insa e cea mai potrivita, bag de seama.

Baietii astia doi, Ponta si Antonescu, ne baga in rahat pana la gat. Si asta v-o spun din perspectiva unui anti-basist, anti-pdl-ist, anti-"ce vreti voi". Daca facem o retrospectiva a ultimei perioade, putem observa limpede ca nu s-a luat nicio masura economica pozitiva si concreta. In schimb, s-au apucat baietii sa imparta bani: la bugetari, la pensionari  si pe unde s-o mai putea, ca doar nah...latura sociala a USL se scarpina la bile. Mai mult, acum se joaca in parlament de-a revocatu', numitu' etc. Ah, si sa nu uitam si de episodul cel putin porno, si nu in sensul pozitiv al lucrurilor, cu Consiliul European. 

Pot aprecia cu tarie ca anul acesta ne vom duce dracului cu totii. Si sincer imi pare rau de PNL. Nu avem guvern, nu avem guvernare, nu avem parlament. Macar bine ca inca nu avem PDL, dar nu stiu cat mai conteaza.

Ponta, pleaca!

Dumnezeu sa ne ajute!


luni, 28 mai 2012

Cum ne rupem noi ficatii S1E4 - ANAF & Co.


     Azi, duminica 27 mai 2012, mi-am propus sa va explic cat de mizer este ANAF-ul impreuna cu toata gloata de angajati si functionari incompetenti, prost crescuti, analfabeti sau pur si simplu ipotenti din punct de vedere al minimelor cunostinte economice. Celor care nu se simt, le recomand calduros sa imbratiseze o profesie sau sa desfasoare o activitate in sectorul privat.

     Pai sa va explic. Cei mai praf dintre cei praf sunt cei de la AFP Sector 3. Sunt de o prostie rara precum trufele. Ce fac de fapt astia de la finante? Raspuns: sa plimbe niste harti, sa monitorizeze niste dosare si eventual sa le mai trimita incoa' si-ncolo cand isi mai schimba omul domiciliul. Ca la noi asa e, daca-ti schimbi domiciliul si ai venituri din activitati independente sau profesii liberale, ai pus-o. Ei, in cazul meu, un caz clasic de altfel, cei de la Sectorul 3 nu trebuiau sa faca alteva decat sa ia dosarul meu de la registratura (trimis din oficiu de AFP-ul de care apartineam anterior) si sa-l duca (aproximativ 20 m) pana la inspectorul fiscal de care apartin eu. Ei, nu s-a intamplat asa, intrucat de la registratura pana la inspectorul fiscal, s-a pierdut! M-am gandit ca e o gluma, pana sa-mi spuna doamna inspector fiscal ca (citez) "probabil este printr-un sac pe undeva" (la fel si declaratia mea de venit. Am fost atat de mirat incat n-am putut reactiona nicicum. SI credeti-ma, de regula am solutii pentru orice situatie. Trebuia s-o cred pe cuvant pe cealalta doamna de pe la AFP Sector 1 care mi-a comunicat ca solicitarea mea de transfer a dosarului de la S3 la S1 este o "lucrare complexa". Mi-am dat seama ca-s un prost si ca de fapt problema e cu mansarda mea. Mai mult, dupa aceasta ultima replica, am si indraznit sa-i comunic doamnei ca daca pana si asta este o lucrare complexa, halal sistem si functionari avem. Am gresit, recunosc. Trebuia s-o cred. 
Ca sa nu va spun ca intr-o zi am indraznit sa le solicit, prin mail, contul de trezorerie in care pot efectua si eu plati ca un bun cetatean. Nimic mai mult, un cont de trezorerie. Spre surprinderea mea, diversele departamente din cadrul acestor fabuloase institutii au inceput sa-si dea FWD cu mine la CC (bineinteles) pentru ca intr-un final sa primesc urmatorul raspuns: Stimate domn, nu inregistrati debite la noi. Pai bai fratilor, eu am cerut un cont si primesc un raspuns pe masura intelepciunii lor, asta dupa ce mi-au pasat e-mailul prin cateva departamente. In fapt, puteau sa-mi dea un Copy/Paste cu contul potrivit. Nervii nu-i mai am de ceva vreme, acum ma amuz copios de penthouse-ul in care traiesc putinii neuroni ai dragilor nostri ultra-economisti care se complac intr-un sistem puturos.

     Bre, daca eram eu la carma voastra, pana acum erati cu totii plecati, sau eu mort.

     Mai cititi si vorbavine, sa nu dati in extreme.     

     Pa.

miercuri, 25 aprilie 2012

Sa facem bine.


Propun ca fiecare sa "adoptam" un batran nevoias. Pe de o parte pentru ca daca statul n-are grija de ei, cineva tre s-o faca, iar pe de alta parte, nu toti veteranii au pe cineva. Efortul este minim. In loc sa dai (daca dai) 1 leu ici-colo batranilor care, din pacate, cersesc prin intersectii din cand in cand, mai bine-ti canalizezi efortul financiar pe o singura persoana astfel ca impactul social sa fie mai mare (teoria lui Andrei S. - buna, de altfel). Nu cred ca este o jignire la adresa lor, ci e un act de solidaritate. Daca nu noi, atunci cine?.

Eu sunt dispus sa ofer un sprijin pentru a compensa partial costurile cu medicamentele. Un gest neinteresat nu a omorat pe nimeni.

Pac-pac.

luni, 23 aprilie 2012

Cum ne rupem noi ficatii S1E3 - Cat de bine e sa nu fii Adrian Solomon

 Adrian Solomon, deputat PSD, este de coma. Inca nu stiu daca este un super-deputat sau daca are mansarda in renovare. Cam cat de apriga poate fi lupta politica la Barlad, oras de referinta pentru romani, important centru economic si cultural, multilateral dezvoltat - o adevarata metropola, de domn' Solomon a fost nevoit sau presat de circumstantele de ordin electoral de la nivel local, sa deschida pliscul intr-un hal care, pana si pe mine care nu mai am absolut nicio asteptare de la indivizii astia, ma socheaza? Cred ca tipul a spus-o stiind cu certitudine ca Premierul nu va calca veci pe la Barlad, sau ca nu va mai fi el prin zona la acel moment, ca altfel nu-mi explic. Nu c-as fi eu MRU-ist, ca nu-s, dar unii sunt atat de liberi la minte incat incep sa-mi pun serioase semne de intrebare daca merita sau nu sa platesc taxe.

Pana cand MRU il pune la punct pe nenea asta, sau invers, intr-un fel sau altul, incerc sa transpun gandurile dlui Solomon intr-o poezioara (ca tot s-a inaugurat B.N.):

Sa te prind, sa te omor,
Sa te bat la curu' gol,
De-ai sa vii la noi in "sat"
Te-omor ca pe un rahat,

Dar sa nu vii pe la noi,
Ca n-am baschetii cei noi,
Si mi-e frica daca vii
Nene de la "sri".

Incerc sa cred ca absolut totul este o gluma proasta.

laudati-ma.

joi, 19 aprilie 2012

Cum ne rupem noi ficatii S1E2 - CHICHIS (KOKOS)

Foarte, dar foarte pe scurt. Subiectul nu merita atentie insa din dorinta de a ridiculiza o actiune considerata strategica din calupul de politici aplicate cu pasi marunti, insist sa vi-l povestesc.

De sarbatori am fost pe la ai mei. Prin Harghita. Ai mei parinti locuiesc in M-Ciuc insa am calatorit si spre nordul judetului, pana-n Toplita. Vreau sa va zic ca in sfarsit avem si noi un drum decent, practicabil si care sper sa sporeasca numarul turistilor. La intoarcere, spre M-Ciuc, am ramas mut de uimire: absolut toate indicatoarele rutiere (nou-noute) indicau distanta pana la Miercurea Ciuc, Brasov si....atentie....Chicis! (a se traduce Kokos). Localitatea Chichis o stiu, e o comuna amarata strabatuta de drumul european pe langa care se iubesc niste doamne respectabile cu niste domni soferi de TIR. Stiu ca-mi spuneau prietenii mai mari, in tineretile mele, ca acolo in Chichis sunt femei cu suflet mare. Pe bani, bineinteles. Pai, si cunoscand profilul localitatii care se situeaza undeva dupa Sf Gheorghe pana-n Brasov, ma intreb: De ce apare pe absolut toate indicatoarele rutiere de la Toplita si pana in Chicis? Pai fratii mei, e simplu: Chichis, dragilor, este limita sudica a Tinutului Secuiesc :). Dupa ce am aflat, am fost mai destept cu un centimetru si mai fericit cu un gram. Cat de ridicol trebuie sa fi sa lasi impresia muritorilor de rand ca localitatea Chichis este vreo metropola? Si uite asa strica politicul ce incearca sa cladeasca societatea, multicultural dezvoltata.


marți, 10 aprilie 2012

Cum ne rupem noi ficatii S1E1

Sezonul 1, Ep. 1 - Eliberarea deciziei.

Ma duc frumusel la sediul cu pricina. Era o zi frumoasa de joi a lunii martie, ora 14:02 (cu precizie elvetiana). Bat la usa secretariatului unde mi se comunica de catre o doamna ca "deciziile se elibereaza de la arhiva, dar vedeti ca la ora 14:00 inchid". Zic bun! Ma uit la ceas, e 14:02 asadar cobor un etaj (aprox. 1 min.) si bat la usa, respectuos, in perfect acord cu setul de valori bagat pe gat in primii 7 ani de viata. Nu raspunde nimeni, clasic. Din biroul de alaturi iese un domn pe care-l intreb daca mai e cineva la arhiva (fugit pe undeva), iar acesta-mi comunica: "E inchis, au avut program pana la 14:00". Absolut stupefiat ii raspund ca....este 14:03! iar dumnealui, cu un aer de valah invigantor pe frontul de lupta, imi raspunde: "Da, dar nu este 14:00.". Am mutit. Poftim program de gravide (sa ma scuze doamnele, dar e o expresie ardeleneasca - cred). Ce dragut, unii lucreaza pana la ora la care altii luam pranzul (daca avem timp de el). Amuzant :-)